M-am gandit sa facem o plimbare. Ca tot e asa frumos afara, haideti sa mergem prin parc. Hmm...Oare ce parc sa ne alegem? Pai daca vrem sa simtim un pic adrenalina, putem merge de exemplu, in parcul Tineretului. Si asta nu pentru ca acolo s-ar practica un sport extrem, ci pentru un motiv destul de bine conturat. Cum intri in parc, dai cu nasul de culoare(evident ca nu de la iarba). Diversi indivizi, care mai de care mai bine amplasati, stau si te analizeaza din cap pana in picioare. Si nu se uita, sa stiti si voi, la cat de bine aratati. Ci se uita cu precadere catre maini, urechi si gat. Asta in prima faza, pentru a observa cam ce bijuterii purtati. E o complexitate de procese prin care ei, nu stiu cum reusesc, dar va scaneaza, din punct de vedere material/financiar, ca sa isi dea seama cam ce tip de telefon purtati, cam cati bani aveti la voi si alte lucruri nesemnificative de genul asta. Ii intereseaza sa vada mai ales, dupa ce au incuviintat ca aveti potential "artistic", ii intereseaza in special fizicul si moaca. O sa va intrebati evident pentru ce si o sa ma credeti nebuna, pentru ca am evidentiat clar la inceput ca nu se uita la fizic. Se uita ei, insa din cu totul alte motive decat va imaginati voi. Bun. Va studiaza deci, fizicul si fatza, pentru a vedea daca va pot deposeda usor de bani, mobil etc.
In cazul in care nu au succes(destul de rar, sa stiti , si asta e chiar ingrijorator) se plimba iritati pe alei, cautand, scrutand zarea cu privirea in nadejdea gasirii unei prazi. Insa daca nu gasesc, se plimba nervosi prin parc, revarsandu-si emotiile negative pe trecatori, carora le mai adreseaza injurii din cand in cand(baietilor), sau remarci pline de obscenitate(fetelor, evident). Veti simti adrenalina in aceste conditii, mai ales daca ati avut proasta inspiratie sa va plimbati singuri. In afara de acest aspect des intalnit, si foarte cunoscut, nu numai intr-un singur parc, cum este Tineretului, ci in mai toata parcurile din capitala(de restul tarii nu stiu, pentru ca nu am avut onoarea sa trec pe acolo) mai exista si altele demne de luat in considerare. De exemplu mizeria care se face in jurul lacului(si nu numai). Pe oriunde treci observi cosurile de gunoi, si ti se pare ca ai fost singurul care le-a observat. In jurul lacului, mai ales vara, mirosuri ciudate planeaza si te imbie de fiecare data cand treci. Mai rasare, amestecandu-se cu acesta, si un miros de mici sau alte alimente semipreparate de la terasele din apropiere. Si pe langa asta, ca si cand nu ar fi suficient, cand ti-e lumea mai draga apare cate un copil mai negricios, de la saracie si mizerie, sau de la mama natura(nu prea poti sa iti dai seama, cred ca e un amestec) care te priveste lung cu ochii goi si te intreaba sfios daca nu cumva ai 1 ron(fostul 10000 lei) sa ii dai si lui sa isi ia paine. La inceput te moleseste privirea de copil si iti este mila de el, asa ca nu vezi de ce nu ai face o fapta buna si i-ai da. Insa il gasesti acolo de fiecare data cand vii, si de fiecare data iti aplica acelasi tratament(privire lunga, ochi goi etc), insa nu te mai induioseaza, ci incepe sa te enerveze. Iti aduci aminte ca saptamana asta ai tot dat la cersetori, insa cand tu nu ai avut bani sa iti iei o paine(aleatoriu, se poate transforma in pachet tzigari, o bere etc.) nu mai era nimeni langa tine care sa iti intinda o mana de ajutor. Si atunci, cu o usoara ura in suflet ii zici ca nu ai. Si te astepti ca sarmanul copil sa planga si sa plece distrus mai departe, deoarece ti se pare ca erai singurul din lume care avea si care il putea ajuta. Si te paleste drept in frunte cand il auzi injurandu-te printre dinti si plecand mai departe. Toate ideile tale se naruie. Dar nu dai prea mare atentie, cum oricum nu dai in general lucrurilor, pentru ca daca ai fi mai atent, nu ai mai sta in mizerie. Insa tu stai in continuare... Si cam asta este cu parcurile noastre. Eu nu stiu cum erau odinioara, cum zic batranii, pentru ca eu nu am trait odinioara(altfel as fi fost si eu batrana acum si fara chef sa scriu aici). Insa eu traiesc acum si observ ce se intampla in prezent. Si ma cam intristeaza cateodata, cand dau atentie...
No comments:
Post a Comment